Evaluare senzoriala

Evaluare pe aria de integrare senzoriala

Despre Integrarea Senzorială (Tulburarea de Procesare Senzorială)

Integrarea senzorială este un proces neurobiologic înnăscut și se referă la modul în care creierul integrează și interpretează informațiile senzoriale venite din mediu. Când o disfuncție de procesare senzorială este prezentă, inputul senzorial nu este integrat sau organizat corespunzător în creier și poate produce diverse probleme în aria de dezvoltare (motorie, cognitivă, limbaj), în procesarea informațiilor și comportament.

Sistemul senzorial este format din 8 sisteme interconectate, anume: sistemul auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, interoceptiv, tactil, proprioceptiv și vestibular. Integrarea senzorială se concentrează în primul rând pe ultimele trei simțuri menționate.

Sistemul proprioceptiv

Sistemul proprioceptiv se referă la receptorii din acele componente ale mușchilor, articulațiilor, tendoanelor care preiau stimulii și oferă persoanei o conștientizare complexă a poziției corpului. Când propriocepția funcționează eficient, poziția corpului unui individ este ajustată în mod automat în diferitele situații de viață.

Spre exemplu, sistemul proprioceptiv este responsabil de procesul prin care îi sunt furnizate corpului semnalele necesare ce ne vor permite să menținem o postură corectă și adecvată pe scaun ori să coborâm treptele. De asemenea, ne permite să manipulăm obiecte folosind mișcări motorii fine, cum ar fi scrisul cu diverse instrumente, folosirea tacâmurilor la masă, închiderea fermoarului etc.

Indicatori des întâlniți ce ne duc cu gândul la o disfuncție în zona propriocepției sunt următorii:

Neîndemânarea
Lipsa conștientizării poziției corpului în spațiu
Postură neobișnuită a corpului
Coordonare bilaterală și bimanuală slab dezvoltate
Tendința de a cădea
Dificultăți în manipularea obiectelor mici
Dificultatea de a realiza activități motorii noi

O altă dimensiune a propriocepției este praxisul sau planificarea motorie. Aceasta este capacitatea de a planifica și executa diferite sarcini motorii. Pentru ca acest sistem să funcționeze corect, trebuie să se bazeze pe obținerea de informații exacte de la sistemele senzoriale și apoi pe organizarea și interpretarea acestor informații în mod eficient.

Sistemul tactil

Sistemul tactil include nervii de sub piele care trimit informații către creier. Aceste informații includ atingere ușoară, durerea, temperatura și presiuna. Ele joacă un rol important în perceperea mediului și modulează reacțiile de protecție care asigură supraviețuirea.

Indicatori des întâlniți ce ne duc cu gândul la o disfuncție în zona tactilă sunt următorii:

Prezintă disconfort când este atins
Prezintă disconfort când atinge anumite texturi
Refuză să mănânce anumite alimente
Refuză să poarte anumite tipuri de îmbrăcăminte, ori protestează când acestea nu stau cum „ar trebui”
Tinde să folosească vărfurile degetelor pentru a a manipula obiectele
Merge pe vârfurile picioarelor în anumite situații
Nu-i place să-și murdărească mâinile sau hainele
În același timp, o disfuncție tactilă poate prezenta și un copil care, din contră, petrece foarte mult timp în contact cu diverse texturi, îi place să se murdărească, ori nu observă acest lucru, caută în permanență ca o mare parte a corpului său să fie în contact cu ceva din mediu, îi place să fie atins etc.

Un sistem tactil disfuncțional poate duce la o percepție greșită a atingerii și/sau a durerii și poate duce la izolare auto-impusă, iritabilitate generală, distractibilitate și hiperactivitate.

Sistemul vestibular

Receptorii sistemului vestibular se regăsesc în urechea internă. Aceștia sunt responsabili de echilibrul și conștientizarea noastră spațială. Sunt activați de diferite tipuri de mișcare precum mersul, alergatul, săritul, legănatul, învârtitul etc. fiind sensibili la mișcările și schimbările de poziție a capului. Un sistem vestibular bine integrat asigură echilibrul atunci când realizăm diverse activități.

Indicatori des întâlniți ce ne duc cu gândul la o disfuncție în zona vestibulară sunt următorii:

Evită echipamentele de la locul de joacă
Îi este teamă de a nu cădea, chiar și atunci când nu există acest risc
Îi este teamă de a nu pierde contactul cu podeaua
Evită mișcările rapide
Își pierde ușor echilibrul
Îi este frică să urce sau să coboare scări, fie să meargă pe un teren accidentat

Toți acești indicatori se plasează în cadrul hiperreactivității vestibulare, un copil cu o disfuncție subreactivă sau în căutare vestibulară putând să prezinte următoarele:

Se află într-o continuă mișcare, pare că nu poate sta liniștit
Adoră echipamentele din parcuri
Este un căutător de senzații tari
Îi plac mișcările rapide sau bruște
Se poate învârti și legăna ore în șir fără să simtă disconfort

Beneficiile Terapiei de Integrare Senzorială

Sporirea capacității de atenție, concentrare, învățare
Îmbunătățirea comportamentelor de relaționare socială
Dezvoltarea abilităților academice
Dezvoltarea limbajului
Îmbunătățirea planificării motorii
Contribuie la scăderea autostimulărilor și stereotipiilor
Facilitează autoreglarea emoțională
Atingerea autonomiei
Ancorarea adecvată în mediu

Ce presupune evaluarea?

Posibilele disfuncții senzoriale vor fi identificate prin două proceduri distincte care au ca scop crearea profilului senzorial al copilului, anume:

Evaluare directă a copilului

Acesta se referă la interacțiunea directă care se va realiza între terapeutul ocupațional și copil în cadrul cabinetului senzorial. Copilul va fi implicat în activități specifice, ce țintesc fiecare arie în parte și va fi atent observat considerând mai multe criterii. Pentru aceste activități vor fi utilizate inclusiv echipamente speciale cu care este dotat cabinetul, rolul lor fiind acela de a crea contextul necesar pentru apariția comportamentului vizat. Este important de menționat faptul că evaluarea se va realiza în acord cu nevoile copilului, nu va fi expus forțat la nimic din ceea ce îi produce disconfort, urmărindu-se în permanență feedback-ul verbal, emoțional și comportamental al acestuia.

Relatările părinților

Însoțitorul copilului, adesea unul dintre părinți, va parcurge un chestionar realizat din afirmații ce vizează diferite comportamente ale copilului în diverse contexte de viață. Pentru ca acest proces să se realizez cât mai eficient și să asigure acuratețea răspunsurilor, el nu va fi singur când îl completează, ci va fi asistat de un terapeut care va adresa anumite întrebări de clarificare acolo unde este cazul.

Ce se întâmplă după evaluare?

Va fi oferit un scurt feedback în legătură aspectele observate pe parcursul evaluarii
Va fi redactat în termen de o săptămână un raport care va cuprinde următoarele:

Profilul senzorial al copilului pe cele trei sisteme de bază (tactil, proprioceptiv și vestibular)
Plan de intervenție (dieta senzorială) pentru acasă, fiind detaliate activități specifice pentru stimularea fiecărei arii problematice identificate
Plan de intervenție în cadrul terapiei
Recomandări de echipamente minimum necesare pentru intervenția de acasă

Evaluarea senzorială durează 50-70 minute iar costul evaluării este de 260 lei.