Simptomele autismului la copilul mic
Autismul este o tulburare de neurodezvoltare care afecteaza modul in care o persoana comunica si relationeaza cu cei din jur.
Potrivit estimarilor realizate de Autism and Development Disabiliteis Monitoring, 1 din 68 de copii este diagnosticat cu tulburare de spectru autist, la nivel international.
Persoana cu tulburare de spectru autist prezinta dificultati pe partea de comunicare si limbaj, interactiune sociala, comportament si cognitie.
Pe aria de comunicare si limbaj, studiile arata ca pana la 50% din copii cu tulburare de spectru autist raman fara limbaj, iar cand ne referim la acest aspect includem dificultatea copilului de a intelege ce i se spune ori de a intelege fara a reusi sa raspunda, aceste date fiind oferite de Dr. Dobrescu Iuliana in lucrarea Manual de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului (2010) .
Neputinta copilului in a intelege si a se exprima prin intermediul limbajului reprezinta cea mai frecventa nemultumire a parintilor acestia fiind ingrijorati ca nu se pot intelege cu copii lor si cer ajutor din partea specialistilor. Chiar daca in urma terapiei copilul dobandeste limbaj receptiv si expresiv, in continuare vor exista dificultati pe partea de comunicare, pe decodificarea emotiilor si a notiunilor abstracte, pe a sustine o conversatie, pe a utiliza metaforele si a intelege ironia.
Primele semne observate sunt prezente inca de la varsta sugara cand, asa cum subliniaza Dr. Dobrescu, au loc urmatoarele:
copilul este “foarte cuminte’’,
nu zambeste cand adultul face acest lucru,
nu realizeaza contact vizual,
nu incearca sa atraga atentia adultului prin zgomote ori gesturi,
atentia este scazuta si nu este deranjat de situatiile in care trebuie sa petreaca un timp indelungat singur, fara compania altora,
parintii deseori se plang ca nu pot sa isi mangaie ori alinte copilul deoarece acesta pare deranjat si se elibereaza din imbratisare.
Se manifesta cu precadere o intarziere ori chiar lipsa a capacitatii de imitare. Daca un copil tipic reuseste sa imite spontan adultul inca de la varsta de 6 luni si astfel sa preia din mediu, la copilul cu autism abilitatea de a imita nu exista la aceasta varsta si astfel procesul de invatare este diminuat in cazul acestor copii.
Lipsa abilitatii de a imita face ca un copil cu autism sa se integreze cu dificultate in mediu, apar momente de respingere din partea copiiilor si situatii de frustrare in randul celui respins.
Copilul cu autism da in multe cazuri impresia celor din jur ca “este surd’’ deoarece nu reactioneaza la sunete ori la schimbarile din mediu, nu reuseste sa raspunda cand este strigat. Din aceste motive, parintii deseori isi duc copilul la un examen medical afland in urma acestuia ca nu exista probleme pe partea capacitatilor senzoriale. In discutiile purtate cu parintii au existat insa si situatii in care copilul prezenta o sensibilitate anormala la zgomote (desincronizare senzoriala).
Sunt prezente dificultati si pe urmatoarele arii:
in a arata cu degetul (pointing) ori in a spune ceea ce isi doreste,
in a privi in directia indicata de cealalta persoana,
in a fi atent cand cineva ii vorbeste si in general nu pare ca este interest de ceea ce se intampla in jurul sau, pare mai degraba ca traieste intr-o lume a lui, separata de lumea celorlaltor persoane. In aceasta lume se simte confortabil iar atunci cand apar schimbari pot aparea comportamente de protest si opozitie.
La varsta de 18-24 luni, copilul cu autism are un limbaj receptiv si verbal intarziat ori chiar absent, se observa o intarziere si deseori un regres pe partea de cuvinte folosite, vocabularul activ este inexistent ori limitat, iar atunci cand este bogat nu este si functional.
Dupa varsta de 2 ani, printre semnele prezente se numara detasarea emotionala pe care copilul o are fata de membrii ai familiei. Copilul nu isi exprima emotiile cu usurinta, se poarta de parca nu ar observa daca cineva paraseste camera, nu decodifica emotiile celorlalti si astfel nu reusesc sa ii inteleaga iar cei mai multi dintre acestia nu au o nevoie pentru a fi alintati . De multe ori copilul pare ca se uita in gol, nu reuseste sa pastreze contact vizual cu interlocutorul aceasta fiind una dintre primele semne de ingrijorare observate de catre parinti.
Copii cu autism nu reusesc sa interactioneze adecvat cu ceilalti copii. Atunci cand interactioneaza cu persoane de aceeasi varsta cronologica o fac de cele mai multe ori in mod neadecvat, ii imping pe acestia, alearga nefunctional in jurul lor, ii privesc indelungat de la distanta avand o atitudine pasiva.
In cazul in care copilul dobandeste limbaj verbal, acesta pare ca nu are functie de comunicare si socializare, ca nu este deci functional.
Majoritatea copiiilor cu autism au dificultati in intelegerea pronumelui, in intelegerea si folosirea prepozitiilor si nu reusesc sa inteleaga ironiile si limbajul metaforic. De cele mai multe ori copilul are nevoie de un mod de invatare treptata, pas cu pas, pentru a dobandi notiuni aparent simple pentru copiii cu dezvoltare tipica: culorile, numerele, pozitiile spatiale, numarat etc.
Copilul cu autism prezinta si dificultati in a generaliza notiunile invatate si are nevoie de multa expunere pentru a decodifica si a intelege notiunile prezentate.
Comportamente stereotipice si autostimulatoare apar cu o frecventa ridicata la copiii cu tulburare de spectru autist.
Ivar Lovaas acorda o atentie deosebita comportamentelor cu functie de autostimulare, in lucrarea sa, ‘’Educarea persoanelor cu intarzieri de dezvoltare’’. In cadrul terapiei comportamentale, exista patru functii ale comportamentului: functia de a obtine ceva, functia de a atrage atentia, de a scapa de ceva si de autostimulare. Daca primele 3 functii vizeaza o alta persoana/obiect, functia de autostimulare este strans legata de individ si presupune si o stimulare a circuitelor neuronale, o satisfactia aflata mereu la indemana.
Majoritatea persoanelor cu tulburari de spectru autist manifesta o gama complexa de comportamente autostimulatoare, repetitive si stereotipice: apare frecvent ‘’falfaitul mainilor’’, ‘’datul din cap’’, ‘’leganatul bratelor’’,’’invartitul obiectelor’’,’’mersul pe varfuri’’, rotirea ochilor’’,’’fixarea unui obiect pe o perioada lunga de timp’’, ‘’miros si ling suprafete’’, aliniaza obiecte’’, vocalizeaza fara sens’’, ‘’ecolalia’’ , ‘’pipaie frecvent diverse texturi’’, ‘’folosirea sau manipularea obiectelor necorespunzator pentru a produce stimulare senzoriala auditiva’’, ‘’miscari cu limba’’ (mai multe in lucrarea lui Lovaas).
Pe planul dezvoltarii intelectuale, 70% dintre copiii cu TSA prezinta un deficit cognitiv, conform Dr. Iuliana Dobrescu.
Reactiile emotionale puternice reprezinta o alta caracteristica a persoanelor cu tulburare de spectru autist. Orice fel de modificare a ritualurilor zilnice, a pattern-urilor acestora poate declansa o reactie emotionala puternica manifestata inclusiv prin comportamente agresive la adresa altora ori la propria persoana.
Un alt simptom important il reprezinta modul in care copilul se joaca cu jucariile si obiectele din mediu.
La copilul cu tulburare de spectru autist se observa ca aceasta prefera “sa se joace” cu obiecte si rar cu jucarii. Acestia prefera sa tina in mana o rotita, sa manuiasca o furculita, sa poarte dupa ei piese din obiecte pe care sa le foloseasca in mod repetitiv si neadecvat. Jocul copilului cu autism este deci lipsit de creativitate, sunt dificultati pe aria de joc de rol si simbolic.
Copiii cu autism invata intr-un mod diferit si este necesar sa fie pregatiti sa faca fata mediului in care traiesc iar responsabilitatea pregatirii lor revine adultilor.
Terapia comportamentala aplicata (ABA) este in acest moment terapia cu cele mai bune rezultate in recuperarea copiilor cu autism.
Recomandare articol : Importanta echipei in recuperarea copilului cu autism
Sursa foto: https://www.psychologytoday.com