Problemele de alimentatie la copilul cu autism

Logoped Alina Capusan

Majoritatea copiilor cu autism prezinta dificultati alimentare. Acest lucru duce la un proces mai complicat pe partea de achizitie a limbajului . Atunci cand copilul nu mananca solid ci doar pasat, aparatul fonoarticulator si musculatura faciala au o dezvoltare precara , lipsita de armonie. In acelasi timp se observa si carente pe ariile de: autoservire, motricitate si imitare care duc la o dezvoltare globala deficitara a copilului.

Dificultatile alimentare sunt de la cele mai usoare la cele mai complicate iar in functie de ele se implementeaza planul de interventie.

Training-ul alimentar poate avea o durata ce alterneaza de la cateva zile la cateva luni iar in situatii speciale dureaza chiar ani, acesta fiind un proces dificil in care avem nevoie de multe resurse: rabdare, iubire si intaritori foarte puternici.

Asadar, daca avem un copil caruia i s-au facut investigatii medicale si din punctul acesta de vedere nu sunt observate dificultati dar copilul este in continuare selectiv alimentar, atunci trebuie sa luam in calcul o posibila cauza comportamentala.

In aceste sens interventia comportamentala aplicata (ABA) ne ajuta foarte mult. O analiza amanuntita a acestor comportamente ne ajuta la implementarea unui training alimentar corect. Acesta se face prin expunere la cat mai multe alimente prin tehnica desensibilizarii treptate.

Cele mai intalnite probleme alimentare sunt:

• consumul de alimente pasate. Chiar daca copilul a trecut de varsta cronologica in care se face diversificarea si introducerea alimentelor solide, am intalnit copii la 4-5 ani care mancau doar alimente pasate, acesta fiind unul din motivele existentei unei musculaturi flasce.

• acceptarea unui singur tip de aliment (iar introducerea altor alimente noi sa fie imposibil de realizat de catre familie). Chiar daca parintii se hotarasc ca un numar mai variat de alimente este necesar de introdus intr-un timp cat mai scurt, copilul manifesta tantrumuri greu de  gestionat in urma carora mai apare si comportamentul de regurgitare iar parintele de cele mai multe ori cedeaza.

• accepta  doar anumite texturi, doar anumite mirosuri, doar anumite culori, etc. Toate acestea pot fi, pe langa o problema comportamentala, si o problema legate de sincronizarea senzoriala (copiii pot prezenta sensibilitate crescuta sau scazuta la nivel gustativ, olfactiv ,vizual).

• frecvent intalnesc copii care nu mesteca mancarea, nu reusesc sa se coordoneze pentru a face miscarea potrivita astfel incat mestecarea alimentelor sa fie corecta.

• probleme de comportament in timpul meselor (mananca doar intr-o anumita pozitie, doar in prezenta telefonului, doar alergand prin camera…).

• dificultati de autoservire (nu reusesc sa foloseasca functional tacamurile, sa bea apa din cana etc.). Cand lucram la aceasta abilitate trebuie sa incepem cu tacamul care ii este mai usor de folosit si sa avem un aliment foarte placut de catre copil astfel incat recompensa sa fie intrinseca.

Toate aceste comportamente pot contine una sau mai multe din problemele expuse, un copil poate sa mananace doar pasat, doar un anumit aliment si doar de o anumita culoare, in acest timp plimbandu-se prin camera. Aici avem patru probleme expuse iar cand incepem interventia o facem schimband un singur element, alegand drept criteriu elementul cel mai putin intruziv dintre toate.

Intradevar sunt si foarte multi copii tipici care prezinta dificultati alimentare, si care, de cele mai multe ori sunt preluate de la parinti (ex: mama nu mananca ardei, nici copilului nu-i plac ardeii). In cazul unui copil tipic exista posibilitatea sa nu-i placa ardeiul insa majoritatea legumelor de obicei le accepta fara dificultate si diferenta este facuta si de comportamentele manifestate la refuz (furie excesiva, agresivitate in cazul copiilor cu autism).

Cand vorbim de probleme alimentare,  parintele nu este pregatit, din punct de vedere psihic,  sa lupte cu acesta problema, gandindu-se mereu ca piciul ar intra in “greva foamei” , astfel ar putea sa scada drastic in greutate si ar ajunge la subnutritie. Rolul unui specialist care cunoaste tehnicile de interventie comportamentala este sa realizeze trainingul alimentar si sa ajute familia in a implementa programul si acasa.

O regula importanta privind educatia alimentara: copilul mananca LA MASA, gadgeturile putand fi folosite doar ca recompense, la finalul mesei, pe o perioada scurta de timp.

Cu cat interventia se face mai tarziu cu atat si dificultatile sunt mai mari, sunt mai bine inradacinate iar comportamentele neadecvate sunt mai intarite . Fara ajutor de specialitate este foarte greu de gestionat aceste probleme.

Desensibilizarea alimentara si trainingul alimentar se realizeaza pas cu pas, in cadrul Centrului Aripi Albastre.