Integrare senzoriala- Activitati proprioceptive pentru copil

Autor- Psiholog, Terapeut Matei Huiu (Asociatia Aripi Albastre)

Propriocepția se referă la senzațiile de mișcare a mușchilor (de exemplu, viteză, ritm, succesiune, sincronizare și forță) și poziția articulației. Propriocepția oferă sistemului motor o hartă a mediului extern și a corpului. Cunoașterea corpului și a mișcărilor care provin din propriocepție sunt importante pentru dezvoltarea unei scheme corporale, pentru praxis și pentru producerea de acțiuni adaptative.

Feedback-ul proprioceptiv apare, în principal, de la receptorii din mușchi, cu unele contribuții aduse de receptorii din piele și articulații. Organul tendonului Golgi și receptorii fusului muscular, receptori primari pentru propriocepția musculară, furnizează SNC informații despre modificările musculare în timpul mișcării, care, la rândul lor, permit generarea cantității adecvate de forță, sincronizare și realizarea secvenței de mișcări necesare pentru a acționa asupra obiectelor din mediu. Cortexul somatosenzorial, în special, se adaptează cu ușurință la input-ul venit din schimbare, modificând imaginea corporală și permițând îndeplinirea adecvată a sarcinilor.

Propriocepția care decurge din mișcarea activă ajută la dezvoltarea schemei corporale și a acțiunilor utilizate pentru a planifica mișcări complexe. În schimb, mișcarea pasivă, compresia articulațiilor și tracțiunea articulațiilor nu produc același nivel de feedback proprioceptiv. Astfel, în cadrul unei abordări de tipul integrării senzoriale, mișcarea activă este cea preferată.

Copiii par adesea motivați să genereze propriocepție. Cu toate acestea, deși motivată intrinsec, căutarea senzorială nu duce întotdeauna la o organizare îmbunătățită. În plus, propriocepția poate oferi atât senzația de calm, cât și de alertă. Astfel, terapeutul monitorizează atât cantitatea, cât și calitatea propriocepției furnizate în timpul unei ședințe de lucru. Oportunitățile nesfârșite de „muncă grea” sunt de dorit doar dacă susțin angajamentul și funcționarea celui mic. De aceea trebuie ținut cont de particularitățile fiecărui copil când sunt alese activitățile proprioceptive.

 

Activități simple prin care puteți stimula aria proprioceptivă în afara orelor de terapie senzoriala

  • Vânătoarea de comori!

Ascundeți diferite obiecte în jurul casei dvs., în interior sau în exterior, și puneți-vă copilul să caute pentru a le găsi în timp ce poartă un rucsac sau trage/împinge un “vagon”. Pe măsură ce găsește fiecare articol, cereți-i să-l pună în rucsac sau în vagon, adăugând greutate pe măsură ce căutarea continuă. Tragerea unei vagon sau purtarea unui rucsac cu greutate va adăuga rezistență și va aduce conștientizarea tuturor mușchilor și articulațiilor sale, distrându-se în continuare.

Puteți crește provocarea extinzând perimetrul zonei de vânătoare și adăugând alte obiecte. De asemenea, puteți pune copilul să alerge de la un articol la altul, să țină evidența cât timp durează să găsească toate articolele sau să alerge împotriva unei alte persoane.

Nu uitați că plasarea obiectelor este, de asemenea, importantă. În funcție de nevoile și dificultățile copilului dvs. puteți alege să le puneți în locuri mai mult sau mai puțin accesibile, la o distanță mai mare sau mai mică de sol etc. care să stimuleze posturi corporale cât mai variate.

  • Grădinăritul!

Vara, grădinăritul este o opțiune excelentă. De la plantare, la îngrijirea plantelor până la recoltare, grădinăritul este un proces lung care implică mai multe oportunități de aport proprioceptiv. De exemplu, atunci când plantează, copilul poate săpa gropi, poate transporta găleți de pământ, poate muta uneltele de grădinărit dintr-o parte în alta a curții sau poate mătura pământul rătăcit înapoi spre paturile de plante. Pentru a îngriji plantele, copilul dumneavoastră va trage în mod constant furtunul greu pentru a le uda și poate ajuta la scoaterea buruienilor prin smulegere. Când este timpul să recolteze, copilul poate culege flori, fructe sau legume din grădină.

Procesul de grădinărit este un exercițiu extrem pentru sistemul proprioceptiv, deoarece implică ridicarea greutății, tragerea și împingerea, dar necesită din partea copilului ca acesta să și detecteze și să-și controleze presiunea atunci când manipulează plantele. De exemplu, copilul dumneavoastră poate îndepărta ușor plantele din ghivecele inițiale, în loc să tragă cu prea multă sau prea puțină forță.

Într-un scenariu ideal, după câteva săptămâni, copilul dumneavoastră va avea destule de recoltat și va beneficia  astfel de recompensele eforturilor sale. Oricum, el va avea o experiență valoroasă în plantarea și îngrijirea unei grădini. Pe lângă acestea, cercetările arată că timpul petrecut în natură se află în legătură directă cu îmbunătățirea concentrării, a dispoziției și a gândirii flexibile a copilului.

  • Faceți din copilul dumneavoastră un sandviș sau… un burrito!

Sunt și momente în care copilul dumneavoastră ar putea să nu aibă energia necesară pentru a se ocupa și coordona o activitate proprioceptivă complexă (ca cea de mai sus), ori implică acțiuni care depășesc deprinderile lui din acest moment. Și este în regulă, sistemul proprioceptiv poate fi stimulat și altfel decât printr-o mișcare activă permanentă și muncă asiduă.

Pentru a face aceste momente de stimulare mai distractive, faceți un „sandviș” punând copilul să stea întins între două perne (eventul de canapea) și apăsând prin perne cu greutatea corpului. De asemenea, puteți face acest lucru cu o pernă, venind peste trunchiul, brațele și picioarele copilului dvs., urmărind atent toleranța acestuia la stimulare și adaptând în permanență forța și locul în care apăsați. În plus, puteți face un „burrito” cu copilul, înfășurându-l strâns într-o pătură și îmbrățișându-l. De asemenea, îl puteți trage, plimbându-l prin casă în timp ce se află înfășurat în pătură.

Aceste activități pot fi deosebit de reglatoare din cauza presiunii profunde pe care o oferă. Folosiți aceste activități atunci când copilul dumneavoastră are nevoie de ajutor suplimentar pentru a-și calma corpul, cum ar fi atunci când pare să aibă mai multă energie decât în ​​mod normal sau înainte de culcare.

  • Provocarea Super-Putere!

Cu cât ești mai entuziasmat de această activitate, cu atât copilul tău va fi mai entuziasmat! Pentru provocarea de super-putere, stabiliți mai multe “stații” și puneți copilul să progreseze prin ele (similar cu un traseu cu obstacole). Puteți începe cu două sau trei stații și puteți ajunge până la câte doriți.

Câteva idei pentru „stații” includ:

– Flotări, pe podea sau pe perete („împinge peretele timp de 10 secunde”);

– Sari, cu unul sau două picioare;

– Imită mersul animalelor (plimbări ca ursul, plimbări precum crabul, sărituri ca broasca etc.);

– Alergă, sari sau galopează (se poate adăuga un rucsac pentru greutate suplimentară, dacă este necesar);

– Întinde-te pe burtă și deplasează-te folosind o placă cu roți (doar cu ajutorul brațelor, dacă este posibil);

– Ridică obiecte și pune-le într-o altă locație (cum ar fi să pună jucării într-o găleată aflată în cealaltă parte a camerei);

– Folosește o frânghie, o pătură rulată sau un cearșaf de pat pentru a juca jocul reprezentat în poza de mai sus;

– Ține pozițiile de yoga (câine, cobra, pod etc.) pentru o anumită perioadă de timp (de obicei între 5-20 de secunde);

– Face baloane de săpun, apoi fuge și sare pentru a le sparge pe toate înainte de a atinge podeaua!

– Orice altceva la care vă puteți gândi și care necesită împingere, tragere sau ridicare!

Aceste activități sunt doar o mică parte din ceea ce puteți face acasă, cu un echipament suplimentar minim. În timp ce copilul dvs. ar putea crede că pur și simplu vă jucați în cadrul acestor activități, aportul proprioceptiv pe care îl primește îl va ajuta să se simtă organizat, concentrat și gata să se bucure de zi!